Michael Faraday

Ricardo · Trimis: 12/09/2007 13:08 Titlul subiectului: Michael Faraday

Michael Faraday (22 septembrie 1791-25 august 1867) a fost un fizician ºi chimist englez.
În fizicã face cercetãri importante privind cunoaºterea electromagnetismului ºi evoluția aplicaþiilor acestuia.
Îºi propune producerea curentului electric cu susținerea magnetismului, experienþe pe care le pornește în anul 1821, terminându-le cu succes în anul 1831. Experienþele lui completeazã cercetãrile fizicianului ºi matematicianului francez André Marie Ampère referitoare la forþele electromagnetice, reuºind rotirea unui circuit parcurs de un curent electric într-un câmp magnetic. Practic descoperã principiul de funcþionare a motorului electric cu magneþi permanenþi.
În anul 1831 descoperã inducþia electromagneticã, reuºind sã realizeze conversia electromecanicã a energiei.
Faraday aratã dupã o serie de experimentãri cã electricitatea se obþine prin inducþie, prin frecare, pe cale chimicã sau termoelectricã.
A propus reprezentarea câmpului magnetic prin linii de forþã (sau linii de câmp) ºi aratã cã acþiunile electrice ºi magnetice se transmit din aproximativ în aproape, cu vitezã finitã. Combate astfel concepþia mecanicistã conform cãreia aceste acþiuni se transmit la distanþã instantaneu cu vitezã infinitã, independent de mediu, dupã prototipul mecanic al forþelor de gravitaþie.
Faraday aratã cã noþiunile de câmp electric ºi câmp magnetic pe care le-a introdus ca forme de existenþã a materiei, stau la baza interpretãrii materialiste a fenomenelor electomagnetismului. Au fost dezvoltate de James Clerk Maxwell, celebre ca ecuaþiile lui Maxwell.
Primele cercetãri în domeniul chimiei, duce la descoperirea benzenului în gudronul din huilã, cu ajutorul unui aparat realizat de el. Era un aparat prin compresie ºi rãcire, cu care a putut sã lichefieze aproape toate gazele cunoscute în acel timp. În 1833 enunþã legea electrolizei, lege ce stã la baza electrochimiei. Tot el, Faraday, este cel ce introduce termenii de ion, catod, anod, anion, cation, echivalent electrochimic. De asemeni studiind proprietãþile magnetice ale substanþelor,introduce termenii de diamagnetism ºi paramagnetism.
A elaborat teoria electrizãrii prin influenþã ºi principiul ecranului electrostatic (sau cusca lui Faraday), enunþând astfel legea consevãrii sacinii electrice (1843). Mai târziu, în 1846, aratã cã energia electrostaticã este localizatã în dielectrici.
Ultimile sale cercetãri aratã acþiunea câmpului electric asupra luminii polarizate sau efectul de polarizare rotatorie a luminii în câmp magnetic.
Ca preþuire a cercetãrilor sale ºi a contribuþiei sale în fizicã, denumirea unitãþii de capacitate se numeºte "Farad", iar numãrul care exprimã cantitatea de electricitate necesarã depunerii prin electrolizã a unui atomogram dintr-un element - "constanta lui Faraday".