James Watt

andreicristina · Junior Data inscrierii: 24/Iul/2007 Mesaje: 8

Watt(W) este unitatea de mãsurã pentru putere. A fost denumitã astfel în cinstea mecanicului ºi inventatorului englez James Watt.
Definiþie: 1 watt este puterea care corespunde schimbului de energie de 1 joule pe secundã( 1W=1J/s ). Deseori este exploatat multiplul sãu kilowatt ( 1KW=1000W).
James Watt s-a nãscut la 19 ianuarie 1736, în oraºul scoþian Greenock, în familia unui tâmplar. În ºcoalã l-au interesat fizica ºi matematica, la celelalte obiecte neavând efecte prea strãlucite. Ar fi dorit sã studieze la Universitate, dar familia nu-ºi putea permite acest lucru. Dupã mai multe ezitãri, s-a hotãrât sã înveþe mecanica finã, meserie care-þinând seama de starea precarã a sãnãtãþii sale-nu l-ar fi extenuat. În anul 1754 a început sã înveþe la Glasgow optica ºi mecanica. Dupã un an de învãþãturã a plecat la un fabricant de instrumente matematice, Morgan, la Londra, unde a învãþat foarte multe lucruri interesante ºi s-a evidenþiat prin precizia ºi îndemânarea cu care îndeplinea toate sarcinile ce-i reveneau. În anul 1757 a obþinut un loc la Universitatea din Glasgow ca mecanic. A gãsit aici un cabinet de fizicã bine înzestrat, condiþii pentru continuarea studiului ºi efectuarea experienþelor. Ideea maºinii cu aburi a început sã-l preocupe pe Watt dupã primii doi ani petrecuþi la Universitate, la început fãrã rezultate. îndată ce i s-a încredinþat însã spre reparare exemplarul de maºinã cu aburi al lui Newcomen, nu numai cã l-a reparat, dar s-a ºi strãduit sã-l îmbunãtãþeascã. A observat cã aburul din cazanul maºinii ajungea numai pentru câteva miºcãri ale pistonului, dupã care maºina trebuia sã aºtepte pânã se forma din nou abur în cazan. S-a concentrat asupra acestei chestiuni timp de câteva sãptãmâni ºi la începutul anului 1765 a gãsit rezolvarea problemei: aburul trebuie format nu direct în cilindru, ci separat, în alt vas legat de cilindrul de abur. În felul acesta Watt a inventat condensatorul ºi fără întârziere dupã aceea, închizând cilindrul la cele două capete cu supape, maºina cu abur cu dublu efect. E drept, Watt nu bãnuia ce greutãþi uriaºe va trebui sã învingã pânã se vor realiza ideile sale. În aceastã perioadã era foarte greu de gãsit un mecanic care sã poatã executa exact, dupã desen, un aparat relativ complicat ºi nici maºinile prelucrãtoare nu erau destul de precise. Construirea primelor eșantioane ale maºinii cu abur a lui Watt s-a soldat cu un eºec. Watt a rãmas fãrã bani ºi în aceastã situaþie a acceptat ajutorul financiar al medicului ºi industriaºului Dr. Roebuck, care a cerut brevetul lucrãrii ºi douã treimi din câºtig. În anul 1769 lui Watt i s-a acordat, în fine, brevetul pentru “noul mod de diminuare a consumului de abur ºi combustibil în maºinile cu foc” dar aparatul produs dupã brevet n-a dat rezultate. De vinã era nu numai imperfecþiunea garniturilor din legãturile dintre diferitele pãrþi componente ale maºinii, ci ºi valoarea materialului folosit. Watt se despãrþi de asociatul sãu, care cedã partea fabricantului Boulton. În persoana acestuia Watt gãsi sprijin pentru experienþele sale ºi pentru invenþii, devenind curând asociatul lui în noua fabricã de maºini cu abur “Boulton ºi Watt”. Watt muncea neobosit sã-ºi perfecþioneze invenþia, care îi provocase atâtea dezamãgiri. În anul 1775 a reuºit sã construiascã partea cea mai importantã – cilindrul cu aburi, care realmente funcþiona astfel încât fabrica putu sã producã întâia maºinã cu aburi ºi, dupã un an, încã douã. Maºinile funcþionau bine ºi au fãcut senzaþie. Fabrica se pregãtea pentru producþia de serie. Dar, succesul nu a influenþat viaþa omului modest care era Watt. El se ocupa în continuare de invenþiile sale. În anul 1780 a inventat presa de copiat, doi ani mai târziu a adãugat la maºina cu aburi un volant, ºi alþi doi mai târziu un regulator centrifugal. În 1785 colaboratorul lui, Murdock, a construit un distribuitor pentru aburul din cilindru, ºi, cu aceasta, evoluþia primei maºini cu aburi care putea fi utilizatã se încheia. În momentul rodnicei sale vieþi, James Watt a mai fãcut numeroase alte descoperiri ºi a impulsionat miºcarea pentru introducerea unui nou sistem unitar de mãsuri ºi greutãþi. Pentru meritele sale, spre sfârºitul vieþii a primit multe onoruri. Cele mai importante sunt reprezentate de faptul cã a fost ales penis al Academiei franceze de ªtiinþe, al Societãþii regale din Londra, doctor honoris causa al Universitãþii din Glasgow ºi altele. Watt a fost cãsãtorit de douã ori. Din prima cãsãtorie a avut 5 copii, din a doua 2, care au murit la o vârstã fragedã. Cu puþin timp cândva de a muri, i s-a conferit titlul de nobil. Watt însã a refuzat. A rãmas credincios originii sale modeste ºi muncii creatoare pe care o iubea mai presus de orice. A murit la 19 august 1819, la Heathfield.