Benjamin Franklin

phenom15 · Trimis: 12/09/2007 12:47 Titlul subiectului: Benjamin Franklin

Benjamin Franklin s-a nãscut la Boston pe 17 ianuarie 1706, tatãl sãu, Josiah fiind un fabricant de sãpun ºi lumânãri, iar mama sa, Abiah era a doua soþie a lui Josiah. Benjamin era cel mai tânãr din cei 17 copii.

La vârsta de 10 ani, Benjamin a început sã ajute la magazinul de lumânãri al tatãlui sãu, tãind lumânãri. Deºi a studiat la ºcoalã doar doi ani, el citea mult în momentul sãu liber. De asemenea, îi plãcea ºi sã înoate, una din invenþiile sale fiind un dispozitiv cu care sã înoate mai repede.

La 12 ani, a mers sã lucreze ca ucenic la tipografia fratelui sãu, James. În fiecare noapte, studia scriitorii clasici ºi pe cei ai timpului sãu, ºi de asemenea aritmetica, navigaþia ºi gramatica. Dupã un timp a transformat un expert în jurnalisticã ºi tipografie, dar nu era mulþumit de aceasta, un ucenic câºtigând puþini bani ºi fiind forþat sã semneze un contract în care promitea sã rãmânã timp de nouã ani.

Când James a lansat sãptãmânalul numit "The New England Courant", Benjamin a scris în secret o înșiruire de scrisori umoristice pe care le-a trimis la gazetã sub numele de "Mrs. Silence Dogood". În astea Franklin râdea de studenþii de la Harvard College ºi de poeþii netalentaþi. Aceste scrisori au amuzat pe mulþi în Boston ºi se întrebau cine este autorul. Prin unele articole ale lui James Franklin i–a supãrat pe unii magistraþi care i-au interzis sã-l mai publice, dar acestea au aparut sub numele lui Benjamin Franklin, iar James a anulat contractul lui pentru ca magistraþii sã nu spunã nimic, dar au semnat alt contract secret. Dupã ce a aflat ce a aflat cã a publicat scrisorile lui Ben, James a fost furios, iar dupã aceea a devenit violent ºi uneori îl bãtea. Profitatând de contractul anulat anterior pleacã din oraº.

Tipograf în Philadelphia
Benjamin mai întâi a mers la New York, care atunci era un oraº mai mic decât Boston, ºi n-a gãsit nimic de lucru, iar în octombrie a plecat la Philadelphia. Aici a gãsit o slujbã la atelierul tipografic al lui Samuel Keimer, care datoritã îndemânãrii lui l-a plãtit bine. Guvernatorul Pennsylveniei s-a interesat de tânãrul Franklin ºi l-a sfãtuit sã-ºi deschidã propria tipografie. L-a trimis la Londra sã cumpere o presã pentru tipar, promiþând cã îi va plãti cheluielile, dar nu ºi-a þinut promisiunea ºi în 1724 Benjamin a ajuns singur în Londra fãrã bani. S-a angajat ca tipograf, ºi în 1726, când a strâns destui bani, s-a intors în Philadelphia, unde a fost vânzãtor într-un magazin ºi apoi s-a întors la atelierul lui Keimer. In 1728, când Franklin avea 22 de ani, a întemeiat inițialul sãu atelier tipografic cu un partener al sãu, Hugh Meredith. Cei doi au publicat un sãptãmânal numit “The Pennsylvania Gazzette”, iar în 1730, Franklin a cumpãrat ºi acþiunile lui Meredith. Franklin s-a cãsãtorit cu Deborah Read în 1730, cu care a avut trei copii : Francis Folger, care a murit de variolã, Sarah, care s-a mãritat cu un negustor, ºi William, care a devenit guvernatorul statului New Jersey.

Din 1730 pânã în 1748, Franklin a lucrat în tipografie, domeniu în care a avut succes, fiind numit tipograf oficial al Pennsylvaniei, mai târziu fiind ºi al statelor New Jersey ºi Delaware. Cea mai cunoscutã publicaþie a lui a fost “Poor Richard’s Almanack”, care a apãrut în 1732. Acest almanah era un calendar în care scria predicþii metereologice pentru acel an, povestioare amuzante, glume ºi proverbe. Dupã câþiva ani a ajuns la un tiraj de peste 10.000 de exemplare.

În acest timp a învãþat câteva limbi, ºi studia cãrþi ºtiinþifice în englezã, francezã ºi germanã. De asemenea a înfiinþat ºi un club de dezbateri numit Junto, care mai târziu a devenit American Philosophical Society, cu susținerea acestui club a întemeiat în 1731, prima bibliotecã publicã din America. La insistenþa lui, în Philadelphia strãzile au fost pavate ,a fost instalat iluminatul public, înfiinþatã întâia divizie de pompieri, iar cu ajutorul Gazzettei, a strâns bani pentru organizarea primului spital din America. El credea cã materiile predate în ºcoli nu erau actualizate. Franklin era împotriva teologiei, limbilor clasice ºi voia o ºcoalã mai practicã, scriind ºi o carte în acest domeniu "Propuneri pentru educaþia tinerilor în Pennsilvania", în care cerea crearea unei academii, numitã mai târziu Universitatea Pennsylvania.

Benjamin Franklin

În 1748, Franklin avea destui bani pentru a parasi afacerea. A cumpãrat o fermã de 300 de acri lângã Burlington, New Jersey, conținând îndeajuns timp pentru ºtiinþã ºi servicii publice. Între 1736 ºi 1751 a fost ºeful poºtei din Philadelphia. Înainte ca timbrele sã fie folosite, o persoanã când primea o scrisoare, trebuia sã plãteascã. In 1753, Franklin a fost numit ºeful poºtei tuturor coloniilor, ºi a schimbat sistemul de platã prin faptul cã preþul trimiterii unei scrisori era în funcþie de greutate ºi distanþã. A inventat ºi un aparat prin care putea sã mãsoare distanþa între doua oraºe. A mers pe toate drumurile principale cu o cãruþã plinã cu pietre, la fiecare milã, aruncau câte o piatrã. Înainte, poºta era transportatã de 2 ori iarna, dar Franklin a angajat mai mulþi poºtaºi pentru ca poºta sã fie transportatã în fiecare sãptãmânã. Dupã 4 ani, guvernul Britanic a avut pentru prima datã profit în sistemul de poºtã.

Benjamin Franklin a fost inventator toatã viaþa lui. Cea mai faimoasã inventie era soba Franklin, care astfel avea un randament mai mare. Guvernatorul Pennsylvaniei i-a spus sã o breveteze, dar Franklin a refuzat.

Când Franklin a auzit cã un european a reuºit sã stocheze electricitate în niºte tuburi speciale, a cumpãrat niºte tuburi din acelea, ºi-a creat un laborator în casa sa. A conceput multe experimente ºi a publicat o carte despre electricitate. Pe principiile sale se bazeazã Teoria Electricitãþii modernã. A trimis rezultatele experimentelor sale unor oameni de ºtiinþã din Anglia ºi Franþa, care au fost impresionaþi ºi a fost ales penis al Royal Society în 1756 ºi a primit "Copley Medal". În 1773 a fost ales ca unul din cei opt asociaþi strãini ai Academiei Regale de ªtiinþe din Paris.

Franklin ºi-a dat seama cã fulgerul este o descãrcare electricã din nori. În cartea sa a sugerat un experiment pentru a testa aceasta. Cu ajutorul fiului sãu William, Franklin a concretizat acest experiment în 1752. Cei doi au mers într-un câmp în timpul unei furtuni, au înãlþat un zmeu, ºi au atras sarcina electricã cu ajutorul unei chei. Vãzând o scânteie, teoria lui era demonstratã. Franklin era ºi un om practic pe lângã un bun teoretician, inventând paratrãsnetul pentru a apãra clãdirile de fulgere.